Zona deservită de ED Maramureș: Județul Maramureș

mm 01
  1. a) Situația socioeconomică a zonei
  • Zonele industriale și/sau rurale

Judeţul Maramureş, geografic, este împărțit în 2 zone, separate de lanţul de munți Gutâi. Partea de Sud include Municipiul Baia Mare, orașul reședință de județ și principalul centru economico-sociale al județului.  Suprafața totală a județului fiind 6.215 km2.

Din punct de vedere administrativ, Județul Maramureș este împărțit în: 2 municipii, 11 orașe și 63 de comune. Populația județului este de 458.471 locuitori (2020 INS).

Principalele orașe ale județului sunt: Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Seini, Șomcuta Mare, Tăuții Măgheruș, Tg. Lăpuș, Vișeul de Sus.

Zona rurală este formată din 63 de comune și are o pondere importantă în populația județului42.67% = 195. 609 locuitori (2020 INS).

Principalele activități industriale sunt situate în Baia Mare si împrejurimi și sunt în industria productivă (piese si echipament pentru avioane, mobilier, produse alimentare etc.). Municipalitatea a doua ca importanță economică este Sighetu Marmației, situat în partea de nord a județului, la granița cu Ucraina. Este un important centru pentru producția de mobilier, componente mecanice si confecții.

PIB-ul pe cap de locuitor (exprimat în preţuri curente) este de 5.850 EUR, Venitul mediu anual per membru al gospodăriei este de 9602 EUR.

Situația șomajului în județ la sfârșitul lunii iulie 2020 = 5312 persoane, la o populație activă de 200700 persoane. Totuși, acest potențial de forță de muncă este unul teoretic, în condițiile în care o mare parte dintre maramureșeni nu sunt activi economici sau lucrează temporar în străinătate. În plus, există multe persoane în vârstă de muncă care s-au pensionat anticipat, mai ales din sectorul industriei extractive și a celei grele.

Județul Maramureș are o lungă tradiție în domeniul agricol, exploatării și prelucrării lemnului, precum și al industriei extractive și al industriei prelucrătoare. În ultimii ani, economia județului a cunoscut puternice modificări structurale, concretizate în dispariția aproape în totalitate a industriei extractive, restrângerea numărului de persoane ocupate în agricultură, restructurarea puternică a sectorului industriei prelucrătoare, concomitent cu o dezvoltare continuă a sectorului de servicii.

Astfel, la nivelul anului 2012, ultimele pentru care există date la nivel de sector, 58,6% din valoarea adăugată brută (VAB) generată la nivel județean a fost asigurată de sectorul terțiar (al serviciilor), 28,2% de cel secundar (industrial), 7% de construcții și doar 6,2% de agricultură.

  • Informații privind transportul local și conexiunile cu restul pieței unice

În pofida faptului că este un județ aflat la granița Uniunii Europene cu spațiul ex-sovietic, că are o populație numeroasă și un potențial economic și turism considerabil, județul Maramureș are o poziție excentrică față de principalele coridoare TEN de transport rutier și feroviar. Practic, la nivelul județului, sunt incluse în rețeaua TEN globală doar următoarele obiective:

         – Aeroportul Internațional Baia Mare

         – Magistrala CF 400 Dej-Baia Mare-Satu Mare

Infrastructura de transport rutier: Pe teritoriul județului Maramureș existau, la nivelul anului 2019 (INS) un total de 1917 km, drumuri din care  619 km de drumuri modernizate, 593 km cu imbracamințe ușoară rutieră. Drumurile naționale reprezintă 373 km din care modernizate 368 km. Drumurile județene și comunale reprezintă 786 km din care modernizate 174 km.

Conexiunile cu restul pieței unice: la nivelul regiunii Nord-Vest județul Maramureș este conectat prin sistemul de transport rutier și cale ferată cu județele limitrofe Satu-Mare, Sălaj, Cluj și Bistrița-Năsăud. Județul Maramureș este direct conectat prin punct de trecere frontieră numai cu Ucraina. Prin punctul Sighetu Marmației – Solotvino. Pentru acces spre piața unică cel mai apropiat și frecventat punct de trecere frontieră rutier este punctul Petea (RO) – Csengershima (HU) care asigură conexiunea cu Ungaria și accesul la rețeaua europeană de autostrăzi (intrare pe autostrada M3 la 125km de Baia Mare). Pentru transport aerian se utilizează aeroportul Baia Mare, care din luna Decembrie 2020 va avea legături directe cu Italia și Marea Britanie. Cel mai apropiat aeroport important este Aeroportul Cluj-Napoca (150 km distanță față de Baia Mare) cu multiple conexiuni internaționale.

  • Aspecte legate de mediu și de aprovizionarea cu energie

Calitatea apelor: Cea mai mare parte a județului Maramureș se află pe teritoriul bazinelor hidrografice Someș-Tisa, cu o suprafață totală de 6.304 kmp, care dispun de resurse de apă utilizabile de categorie medie, care se cifrează la circa 504 mc/loc/an. Astfel, resursa de suprafață se ridică la 900 mil. mc, iar cea de subteran la 200 mil. mc. La nivelul județului sunt inventariate 52 de captări din ape de suprafață și 113 de ape subterane, dintre care 30 pentru populație și 74 pentru industrie. Din aceste resurse s-au prelevat, la nivelul anului 2013, 9,928 mil. mc de apă pentru industrie și 14,587 mil. mc pentru populație, dintre care 18,519 mil. mc au provenit din resurse de suprafață, iar 5,996 mil mc. din resurse de subteran (APM Maramureș).

Calitatea aerului: Supravegherea calității aerului în aglomerarea Baia Mare se realizează cu 5 stații automate și printr-o rețea manuală de monitorizare. Cele 5 stații automate sunt de tip trafic (MM1), fond urban (MM2), fond suburban (MM3) și industrial (MM4 și MM5). Emisiile de pulberi provin în cea mai mare parte din sectorul de arderi rezidențiale, de lucrări publice (producere mixturi asfaltice și executarea de lucrări de reabilitare a drumurilor), din industria de prelucrare a lemnului și din traficul auto. În anul 2013, s-au inventariat 8.104 tone de emisii de pulberi totale în suspensie, în creștere de 5,3 ori față de anul 2007 (APM Maramureș).

Calitatea solului: La nivelul anului 2013, doar 9,2% dintre terenurile agricole din județul Maramureș erau încadrate în clasa de calitate I (foarte bună) și II (bună), în timp ce 41,6% dintre acestea erau de calitate foarte slabă, ceea ce este o cauză a productivității agricole reduse în comparație cu alte județe (mai ales cele din zona de câmpie). Județul are o pretabilitate mai bună pentru pomicultură, în cazul căreia peste 40% dintre terenuri sunt de calitate bună și foarte bună, în comparație cu cultura plantelor de câmp și viticultură (APM Maramureș).

Gestionarea deșeurilor: În prezent, toate localitățile urbane și rurale din județul Maramureș beneficiază de servicii de salubritate, însă nu toți locuitorii plătesc și, implicit, nu beneficiază de aceste servicii. Operatorii de salubritate sunt fie privați, în UAT-uri care au concesionat serviciul către diferite firme de profil fie publici, prin intermediul unor companii sau servicii specializate administrate de autoritățile publice locale.

Resursele energetice: Județul Maramureș are un potențial de producere a energiei din resurse regenerabile relativ ridicat, care este exploatat într-o foarte mică măsură în prezent. Astfel, în ceea ce privește energia fotovoltaică, potențialul județului, măsurat în intensitatea radiației solare, variază între 1.100 și 1.300 kWh/mp/an, unul scăzut în context național. În ceea ce privește energia eoliană, potențialul județului Maramureș este unul ridicat, viteza medie a vântului la 50 m deasupra solului fiind, în perioada 1961-2005, de peste 10 m/s în zona montană înaltă (de ex. în Munții Rodnei) și 2-3 m/s în zona depresionară (Depresiunea Maramureș și Țara Chioarului). Din perspectiva resurselor energetice, Planul Județean de Acțiune în Domeniul Energiei 2011-2020 menționează doar sondele de petrol din zona Săcel, respectiv hidrocentralele și microhidrocentralele aparținând unor operatori publici și privați, cu o producție anuală de circa 30.000 MWh.

Aprovizionarea cu energie: pentru a completa necesarul de energie județul Maramureș se aprovizionează cu energie electrică din Sistemul Energetic Național. Pentru aprovizionarea cu gaz metan aprovizionarea se face din magistrala care intra din jud. Satu Mare, de la punctul de conexiune cu gazoductul Rusia – Uniunea Europeană aflat la Iojib (40 km de Baia Mare).

  • Provocările digitale

Digitalizarea producției, a serviciilor, a administrației, a educației, a sănătății au devenit urgențe majore în perspectiva atenuării și combaterii efectelor pandemiei date de COVID-19. Toate segmentele vieții social economice sunt în proces de adaptare și schimbare structurală, digitizarea devenind prioritatea zero.

Argumentul pozitiv în estimarea unor rezultate pe termen scurt și mediu este existența unei infrastructuri de comunicații digitale în România, și implicit și în județul Maramureș, superioară mediei Uniunii Europene. Pentru ca acest punct tare să devină un avantaj trebuie să creștem competențele digitale ale tuturor cetățenilor, indiferent de domeniul de activitate. Acest lucru se poate baza pe măsuri care să îmbunătățească starea de conștientizare a cetățenilor de această stare, promovarea constantă și continuă de mesaje și informații privind agenda digitală și prioritățile sale.

Cea mai bună metodă, cu impactul cel mai mare, este schimbul de experiențe, diseminarea activităților de succes, implicarea activă la nivelul de bază, al cetățeanului de rând.

În județul Maramureș au fost promovate numeroase inițiative în domeniul instruirii pe parcursul vieții în domeniul competențelor informatice ale profesorilor (2015-2017), în domeniul roboticii si al programării (2017 – 2020), al educației digitale în domeniul antreprenoriatului (2018 – 2020). Universitatea Tehnica din Cluj Centrul Universitar Nord – Baia Mare are o specializare pentru ingineri în Automatizări și Calculatoare. Aceasta are rezultate deosebite în cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor digitale. În parteneriat cu o firmă privată a început diseminarea tehnologică spre domeniul IMM, în perspectiva finanțării prin proiecte europene a digitalizării întreprinderilor din producție și servicii.

  • Educația (privind UE în programa școlară a elevilor de peste 12 ani)

Județul Maramureș dispune de o rețea extinsă și diversificată de unități de învățământ, publice și private, care acoperă toate nivelurile educaționale. Numărul total al unităților cu personalitate juridică este de 187. Dintre acestea 156 sunt unități de învățământ sunt din domeniul preuniversitar cu un număr total de 152 de unități arondate, numărul total fiind 308. Numărul unităților este în scădere drastică în ultimii 20 de ani din cauza scăderii masive a natalității, al îmbătrânirii populației precum și al emigrării masive. În învățământul preuniversitar sunt înscriși în anul școlar 2019 – 2020 un număr de 55889 elevi (INS).

Uniunea Europeană este prezentă atât direct cât și indirect în programele școlare (elevi peste 12 ani). În învățământul liceal există programa de studiu Instituțiile Uniunii Europene. Programe conexe sunt și Educație interculturală respectiv Educație pentru democrație.

În mod indirect se studiază la toate nivelurile Limbi străine: Engleză, Franceză, Italiană, Spaniolă, Germană, Portugheză. De asemenea există o grupă de programe școlare Cultură minorități: bulgară, cehă, germană, croată, maghiară, elenă, italiană, poloneză, slovacă. Alte forme indirecte se reflectă în programele școlare Istoria și Geografia Portugaliei și Spaniei.

  1. b) Alte activități sau rețele de informare ale UE din zona deservită, dacă există

În exercițiul 2018 – 2020 există în Regiunea Nord-Vest încă 2 Centre de Informare Europe Direct: Bistrița și Transilvania de Nord (sediul în Cluj-Napoca). În județul Maramureș există un Centru de Documentare EDC NORDICA, găzduit de Biblioteca Centrului Universitar Nord Baia Mare. Cu toate aceste organizații am desfășurat și desfășurăm activități comune, activități în parteneriat, sau participări reciproce la activități și evenimente organizate.

Enterprise Europe Network – are sediul la UT Cluj Napoca iar CDIMM Maramureș este partener local. ADR Nord-Vest cu sediul în Cluj-Napoca are un birou cu sediul în Baia Mare. Rețeaua EURES are ca membru AJOFM Maramureș cu care avem Declarație de sprijin 2021-2025.  Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale are un punct la Baia Mare în cadrul DADR Maramureș.

  1. c) Peisajul mediatic, inclusiv multiplicatori și formatori de opinie activi

Principalii vectori media din județul Maramureș sunt: Presa tipărită: ziarele Graiul Maramureșului și Glasul Maramureșului păstrează forma tipărită în paralel cu forma online. Presa online: citynews.ro, maramuresenii.ro, jumalmm.ro, actualmm.ro, graiul.ro, ifz.ro, glasul.ro, infomm.ro, gazetademaramures.ro, ziarmm.ro, Blogul Moara lui Gelu. TV local: TL+ Maramureș, Maramureș TV, TV Sighet. Radio: Kissfm Baia Mare, Sighetfm. ED Maramureș are o bază de date cu contacte ale 37 reprezentanți ai media locală care primesc periodic fluxuri de informației europeană transmise de experții ED Maramureș. Pe lângă aceasta utilizăm o bază de date cu 150 de contacte ale reprezentanților media din Regiunea Nord-Vest. Periodic transmitem fluxuri de informații la nivelul regiunii, în special informațiile și evenimentele europene foarte importante.

ED Maramureș are Acorduri de parteneriat și Declarații de sprijin de la Graiul Maramureșului, Blogul Moara lui Gelu și TL+ Maramureș. Reprezentanți ai acestor societăți au participat la sesiuni de instruire pentru reprezentanți media organizate în parteneriat cu centrele ED Bistrița și ED Vâlcea.